România: Magistrații ies în stradă și își suspendă activitatea în aproape toată țara

La București, pe treptele Tribunalului, peste 200 de magistrați au protestat față de ordonanța Justiției. Ei cer referendum pentru asigurarea independenței Justiției. „Dacă noi nu suntem liberi, nimeni nu este liber”, a spus o tânără judecătoare.

Magistrații spun că este nevoie de consultări ale tuturor forurilor profesionale înainte de modificarea legislației sistemului judiciar. Poartă pancarte pe care scrie „Consultare, nu Ignorare!”, „Justiția nu doarme”, „Stop ordonanțelor date peste noapte!” „Și magistrații au voie la protest”.

De cealaltă parte a Splaiului Unirii, în dreptul Tribunalului București, s-au aflat, de asemenea, câteva sute de persoane care au venit să-i încurajeze pe magistrați. „Rezistați, nu cedați!”, „Fără penali”, „Cinste lor, cinste magistraților”, au scandat oamenii care au venit la protest.

Proteste ale magistraților și suspendarea activității în tribunale și parchete începând cu săptămâna viitoare sunt anunțate de la o oră la alta, în tot mai multe orașe. Cluj, Constanța, Sibiu, București, Timișoara, Oradea, Bacău au stabilit, la nivel de parchet sau de tribunal, că își suspendă activitatea în semn de protest față de ordonanța care modifică Legile Justiției.

Magistrații de la Cluj au ieșit primii în stradă vineri, la prânz, după o decizie luată în unanimitate de Tribunalul din localitate.

Judecătorii și procurorii de la Cluj au anunțat că își întrerup activitatea săptămâna viitoare. Protestul lor față de ordonanța care a modificat Legile Justiției, adoptată zilele trecute de Guvern, anunță și convocarea forurilor profesionale care să declanșeze procedura de revocare a membrilor CSM, pentru că nu au apărat reputația colegilor lor insultați de politicieni și nu le-au reprezentat interesele.

Magistrații de la Cluj au mai anunțat că solicită intermedierea organismelor europene în conflictul cu autoritățile politice de la București și au cerut cercetarea ministrului Tudorel Toader pentru conflict de interese – a devenit notar în timp ce era ministru.

Forumul Judecătorilor, a cerut, vineri dimineață, tuturor adunărilor profesionale ale judecătorilor și ale magistraților să convoace adunări generale în care să prezinte revendicările acestor bresle, afectate de modificările Ordonanței de urgență care modifică Legile Justiției. Magistrații de la Cluj au anunțat că vor fi reprezentați de Forumul Judecătorilor, condus de judecătorii Dragoș Călin și Anca Codreanu.

În apelul Forumului se vorbește despre „o ură viscerală împotriva corpului magistraților și o dorință de a modifica din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constitutional”.

Forumul citat arată că s-a creat o „starea de alertă continuă în care au fost ţinute toate instituţiile din sistemul judiciar şi magistraţii în mod individual, prin intensa promovare în spaţiul public a unor intenţii de abrogare sau modificare a unor dispoziţii ale legislaţiei în materia penală sau a organizării judiciare”.

Lista revendicărilor Forumului judecătorilor arată că magistrații reclamă recuperarea independenței profesionale în raport cu politicienii.

Lista revendicărilor

1. Menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, instituit în temeiul Deciziei Comisiei Europene din 13 decembrie 2006 (publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 354 din 14 decembrie 2006), până la îndeplinirea indicatorilor de referinţă pentru consolidarea statului de drept în România, printre care garantarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient, consolidarea progreselor realizate deja, concomitent cu realizarea în continuare de investigaţii profesioniste şi imparţiale cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei publice locale.
2. Ratificarea urgentă a Protocolului nr. 16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniștrilor la data de 10 iulie 2013 și care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicții ale părților contractante de a solicita un aviz consultativ Curții Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenției sau a protocoalelor sale.
3. Luarea de măsuri pozitive de natură legislativă sau administrativă în scopul suspendării imediate a punerii în aplicare a dispozițiilor din legile justiției și ordonanţele de urgenţă subsecvente criticate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia şi GRECO, revizuirea acestor acte normative, după o reală consultare a sistemului judiciar, ţinând seama de aspectele învederate de entităţile menţionate.
4. Adoptarea de măsuri de natura celor menţionate anterior în scopul suspendării activităţii Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie până la pronunţarea Preşedintelui Curţii de Justiţie a Uniunii Europene asupra măsurilor provizorii solicitate în cauza C-127/19, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi revenirea provizorie la competenţa partajată a structurilor de parchet în funcţie de obiectul infracţiunilor (DNA în ceea ce priveşte corupţia, DIICOT în ceea ce priveşte crima organizată, parchetele nespecializate în ceea ce priveşte infracţiunile de drept comun etc.), astfel încât să se respecte sistemul limitărilor şi al echilibrelor („checks and balances”), specific oricărui stat democratic.
5. Iniţierea procedurilor legislative de către titularii în drept, în vederea modificării Legii nr. 90/2001 pentru condiţionarea expresă şi imperativă a dreptului Guvernului de a legifera prin ordonanţe de urgenţă în domeniul legilor justiției și al legislației penale, după obţinerea avizului din partea Consiliului Superior al Magistraturii sau după acordarea unui termen rezonabil în vederea emiterii acestuia;
6. Efectuarea tuturor demersurilor legale de către instituţia Avocatului Poporului în scopul sesizării Curţii Constituționale cu privire la dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2018, O.U.G. nr. 90/2018, O.U.G. nr. 92/2018 şi O.U.G. nr. 7/2019, rolul său trebuind să fie extrem de activ în apărarea statului de drept, deci și a angajamentelor internaționale luate în acest sens de Statul român, aşa cum a învederat Comisia de la Veneţia.
7. Efectuarea de către toate entităţile îndrituite, din ţară sau din străinătate, a demersurilor în vederea sesizării de urgență a Comisiei de la Veneția cu privire la toate modificările aduse recent „legilor justiției”, prin ordonanțele de urgență emise în ultimele luni (O.U.G. nr. 77/2018; O.U.G. nr. 90/2018; O.U.G. nr. 92/2018; O.U.G. nr. 7/2019).
8. Respectarea competenţelor şi a rolului fiecărei Secţii a Consiliului Superior al Magistraturii şi implicarea Plenului în toate deciziile ce privesc întregul sistem judiciar, conform Constituţiei, redobândirea imediată de Consiliul Superior al Magistraturii a caracterului veritabil de organism colegial şi sistarea emiterii unor comunicate de presă de către preşedintele C.S.M. sau de către grupuri de membri, de natură a facilita preluarea mesajului de o parte a mass-media ca provenind de la instituţia însăşi.
9. Încetarea imediată a atacurilor factorilor politici sau asociaţi la adresa statului de drept și a statutului judecătorilor și procurorilor din România, încetarea acțiunilor care intimidează procurorii și afectează independența justiției.
10. Îndeplinirea cu celeritate de către Consiliul Superior al Magistraturii a atribuţiei de a adopta măsuri imediate pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici care subminează independența justiției.
11. Implementarea unor criterii de evaluare anuală, de corpul magistraţilor, a activităţii curente desfăşurate de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi revizuirea procedurii de revocare a acestora, prin reducerea competenţelor Inspecţiei Judiciare, a cărei conducere este numită de comisii în care participă doar unii membri ai Consiliului.

Sursa: europalibera.org