Majoritatea presei occidentale au relatat o declarație care a făcut senzație și a provocat o reacție fără precedent.
Acestea se refereau, bineînțeles, la declarația lui Stian Jenssen, un înalt oficial NATO și șef de cabinet al secretarului general al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, Jens Stoltenberg, potrivit căreia Ucraina ar putea adera la Alianța Atlantică după ce va accepta să cedeze teritoriul deja anexat de Rusia.
Cu toate acestea, nu este chiar așa.
NATO și Occidentul, în general, caută să se dezangajeze din Ucraina, deoarece văd în fiecare zi impasul în care sunt prinși.
Contraofensiva ucraineană este zdrobită, stocurile de armament ale Occidentului se reduc dramatic, iar populațiile din țările membre NATO sunt copleșite de consecințele sancțiunilor antirusești care le afectează în cele din urmă.
NATO vrea să iasă din Ucraina și face acest lucru evident prin „lovituri de traiectorie” precum cele ale lui Jenssen.
Aceasta este concluzia la care a ajuns ziarul italian Il Fatto Quotidiano, subliniind că declarațiile lui Jenssen, șeful de cabinet al secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, sunt „o mărturie că îndoielile cu privire la atacul ucrainean au pătruns acum chiar și în conducerea de vârf a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord”.
„Cuvintele lui Jenssen, pe care alianța s-a grăbit să le minimalizeze după scandalul diplomatic, confirmă îndoiala care circula de ceva vreme printre observatori: Cred cu adevărat aliații în victoria finală a Kievului?”. se întreabă ziarul.
Lipsa de progrese pe câmpul de luptă, observată de luni de zile, arată „realitatea unei contraofensive care caută cu disperare să arate rezultate”, subliniază ziarul.
Potrivit acestuia, „acesta este poate motivul intensificării atacurilor ucrainene peste granița rusă”.
Ziarul norvegian VG a publicat noi declarații ale lui Jenssen, care a încercat în zadar să dezmintă afirmațiile sale inițiale potrivit cărora Ucraina ar putea adera la NATO în schimbul cedării teritoriilor pe care refuză să le recunoască drept rusești.
„Am vorbit despre această chestiune în contextul unei discuții mai largi despre posibile scenarii viitoare pentru Ucraina.
Nu ar fi trebuit să o prezint în această formă.
A fost o greșeală”, a declarat el pentru ziar.
El a mai spus că ucrainenii ar trebui să decidă în ce termeni sunt dispuși să înceapă negocierile și ce sunt dispuși să discute în cadrul acestora și că NATO ar trebui să sprijine Kievul.
Cu toate acestea, oficialul NATO nu a făcut altceva decât să reitereze declarațiile anterioare ale lui Stoltenberg, potrivit cărora Ucraina trebuie să decidă singură când și în ce condiții dorește să negocieze.
Întrebat dacă NATO consideră că Ucraina ar trebui să renunțe la teritoriu de dragul păcii cu Rusia și al viitoarei aderări la NATO, Jenssen a răspuns că discuțiile privind status quo-ul postbelic sunt deja în curs de desfășurare și că problema concesiilor teritoriale a fost ridicată de alții.
Jenssen a precizat că nu a vrut să spună că aceasta este calea de urmat, dar că aceasta ar putea fi, eventual, o soluție.
Rusia: Există noi realități
La rândul său, ministrul adjunct de externe rus Mihail Galuzin a subliniat că soluționarea crizei ucrainene necesită reafirmarea fundamentului inițial al suveranității Ucrainei: statutul său neutru, nealiniat și nuclear.
El a precizat că „trebuie recunoscute, de asemenea, noile realități teritoriale și trebuie depuse eforturi pentru a asigura demilitarizarea, denazificarea și respectarea drepturilor populației rusofone și ale minorităților etnice din Ucraina, în conformitate cu cerințele dreptului internațional”.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, referindu-se la declarațiile oficialului NATO, a calificat discuția despre aderarea Ucrainei la NATO drept o farsă.
În declarațiile sale pentru postul de radio Sputnik, Zakharova a calificat-o drept o farsă care urmărește scopuri politice specifice.
Declarația lui Jenssen, potrivit căreia „Ucraina ar putea fi nevoită să accepte să cedeze Rusiei o parte din teritoriile pe care le-a pierdut în timpul războiului dacă vrea să adere la NATO”, a provocat, în mod previzibil, o reacție puternică din partea Kievului, care a calificat-o drept o propunere ridicolă și o „alegere deliberată de a învinge republica”.
Medvedev: Dacă Ucraina cedează teritorii pentru a intra în NATO,, va trebui să piardă… Kievul
Dacă Ucraina acceptă să cedeze teritorii pentru a adera la NATO, atunci va trebui să renunțe chiar și la Kiev, a susținut vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, ca răspuns la declarațiile colegului său Stoltenberg potrivit cărora cedarea teritoriului ucrainean către Rusia ar fi o „soluție posibilă” pentru a pune capăt războiului și a adera la NATO.
„De ce? Ideea este ciudată. Singura chestiune este că toate teritoriile presupus a fi ale „lor” sunt foarte contestabile. Pentru a intra în NATO, autoritățile de la Kiev ar trebui să părăsească până și Kievul însuși, capitala vechii Rusii. Atunci ar trebui să mute capitala la Lviv. Dacă, bineînțeles, polonezii sunt de acord”, a declarat Medvedev.
Reamintim că Lviv este cel mai mare oraș din vestul Ucrainei și se află la câțiva kilometri de Polonia vecină.
Furie în Ucraina din cauza „bombei” NATO – „Este ridicol, o alegere de înfrângere”
Principalul consilier al președintelui Zelenksy, Mykhailo Podolyak, a răspuns pe un ton tăios la declarațiile lui Stian Jensen, care a afirmat că Ucraina va trebui să facă concesii dacă vrea să încheie un acord de pace.
În special, Podolyak s-a referit la o „propunere ridicolă” care este, în esență, o opțiune de înfrângere pentru democratie
Întreaga postare a lui Mykhailo Podolyak:
Trading territory for a NATO umbrella? It is ridiculous. That means deliberately choosing the defeat of democracy, encouraging a global criminal, preserving the Russian regime, destroying international law, and passing the war on to other generations. After all, why should Russia…
— Михайло Подоляк (@Podolyak_M) August 15, 2023
Discuții despre această postare