Premierul grec Alexis Tsipras şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan vor să menţină dialogul între ţările lor, în contextul unei vizite în Turcia a şefului Guvernului grec menită să calmeze tensiuni între cele două state membre NATO, relatează AFP.
”Noi credem că toate problemele cu Grecia pot fi rezolvate paşnic”, a declarat Erdogan într-o conferinţă de presă comună, marţi, în prima zi a vizitei, subliniind că toate problemele pot fi soluţionate ”prin dialog”.
Acest mesaj a fost reluat de Tsipras, care s-a declarat fericit că ”rămân deschise canalele de comunicare” cu Ankara şi a îndemnat la ”construirea unei relaţii bazate pe respect, dreptul internaţional şi înţelegere reciprocă”.
Şeful Guvernului grec a început marţi o vizită de două zile în Turcia, care vizează mai ales calmarea multor tensiuni între cei doi aliaţi NATO.
Agenda acestei reuniuni este ”încărcată”, anunţa cu o zi înainte un purtător de cuvânt al preşedinţiei turce, Ibrahim Kalin – tensiunile la Marea Egee şi la Marea Mediterană, problema fluxurilor migratorii şi, în general, relaţiile între Turcia şi Grecia, membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Însă în discuţie este şi problema celor opt militari care s-au refugiat în Grecia şi cărora li s-a acordat azil politic, spre marea nemulţumire a Ankarei, care-i acuză că au luat parte la puciul eşuat din iulie 2016 şi a cerut extrădarea acestora.
Erdogan şi-a reiterat marţi speranţa ”unei cooperări mai mari” din partea Greciei în acest subiect.
”Grecia respectă hotărârile justiţiei, acesta este un principiu constituţional”, a insistat Tsipras, care a efectuat ultima vizită în Turcia în 2015, declarând că ”în Grecia puciştii nu sunt bineveniţi”.
Tonul a fost, aşadar, mai calm decât atunci când Erdogan s-a dus în Grecia, în decembrie 2017 – o premieră pentru un preşedinte turc după 65 de ani. El a surprins, atunci, cerând revizuirea Tratatului de la Lausanne din 1923, care stabileşte frontierele între Grecia şii Turcia.
Această vizită are loc, în mod simbolic, la câteva zile după marcarea a 23 de ani de la o gravă criză diplomatică cu privire la nişte insuliţe – numite Imia de către Grecia şi Kardak de către Turcia – aflate în centrul unor tensiuni bilaterale recurente. În 1996, ele aproape au degenrat în conflict armat.
Ea are loc, de asemenea, la aproape 20 de ani de la începutul procesului de apropiere între Atena şi Ankara. După mai multe decenii de relaţii agitate, Grecia a trimis în 1999 un ajutor Turciei, afectată de un cutremur.
Între diferendele în curs se află problema exploatării gazifere în largul Ciprului, o insulă împărţită după ce armata turcă a invadat în 1974 treimea de nord a acesteia, în urma unei lovituri de stat care viza realipirea ei la teritoriul grec.
Descoperirea, în ultimii ani, a unor uriaşe zăcăminte de gaze naturale în estul Mării Mediterane a trezit apetitul Ciprului, care viseză să devină un mare producător de energie.
Însă Ankara reclamă suspendarea oricărei exploatări, atât timp cât nu se găseşte o soluţie la împărţirea insulei, alt subiect de disensiunii cu Atena.
De asemenea, Turcia şi Grecia sunt în dezacord cu privire la traseul frontierei lor comune la Marea Egee, unde incidente maritime sau aeriene au loc cu regularitate.
Şi în acest dosar, cei doi lideri au decis să procedeze la o ”dezescaladare a tensiunii (…) şi la măsuri constructive”, potrivit lui Tsipras.
Alt subiect arzător abordat între cei doi lideri este problema migraţiei.
Pactul între Turcia – care găzduieşte peste 3,5 milioane de refugiaşi sirieni – şi Uniunea Europeană (UE) semnat în martie 2016 a limitat în mod considerabil venirea de pe coastele turce a unor solicitanţi de azil.
Însă sute de persoane continuă să debarce zilnic pe insulele elene. Aproximativ 5.000 au făcut acest lucru din septembrie în decembrie, crescând presiunea asupra unor tabere de refugiaţi deja înţesate.
Numărul traversărilor frontierei terestre între cele două ţări a crescut şi el, de la 5.400 în 2017 la 14.000 în 2018, potrivit Atenei.
Tsipras efectuează miercurio vizită la Istanbul, pentru a se întâlni cu Patriarhul ortodox Bartolomeu.
Discuții despre această postare