Organizatia SCO (Shanghai Coopertion Organization) reprezinta un nou pol de putere, recentul summit din Rusia atragand ca membri India si Pakistanul, alaturi de Rusia, China, Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan si Kirghizstan.
Practic, jumatate din populatia globului este incorporata in ceea ce analistii politici vad un nou bloc estic menit sa conteste influenta Occidentului in rasaritul Europei si Asia, arata revista Newsweek.
SCO a fost infiintat inca din 1996, dar abia in ultimii ani incepe sa se afirme ca un bloc politico-economico-militar capabil sa respinga influenta Occidentului.
Pentru unii lideri, SCO este un club atat de select incat apartenenta la acesta te poate face sa lasi deoparte orice cooperare cu Europa. Cel putin, aceasta a fost reactia presedintelui turc Recep Erdogan in 2013.
„Daca ne integram in SCO putem uita de UE. SCO este mai bun, mai puternic. India vrea sa se alature, Pakistanul la fel. Daca suntem acceptati, toti o sa intram in SCO”, a declarat Erdogan in urma cu doi ani, in timpul unei vizite in Rusia.
In ciuda admiratiei nemarginite, Ankara nu a fost invitata pana acum sa se alature noului pol de putere politico-militara, in parte si datorita insecuritatii aparute la granita dintre Turcia si Siria, dar si a statutului de membru NATO al tarii.
In schimb, India si Pakistanul, desi rivale, au intrat in acelasi timp in sfera de influenta ruso-chineza.
La infiintarea organizatiei, grupul cuprindea doar 5 tari membre, fara Uzbekistan (tara inclusa in 2001), avand menirea de a rezolva disputele teritoriale de pe cuprinsul Asiei Centrale.
In urma cu un deceniu, Beijingul a modificat in parte rolul noii organizatii, indreptand-o spre misiuni de contracarare a terorismului, separatismului si extremismului.
Bineinteles, China a gasit imediat si tapii ispasitori care sa faca obiectul activitatii de supraveghere a noului serviciu de informatii din cadrul SCO, populatia Uigur din provincia Xinjiang.
Noua agenda a liderilor SCO prevede insa si sustinerea ambitiilor economice ale Chinei in Asia Centrala, determinarea Rusiei de a-si pastra influenta politico-militara in aceeasi regiune, sustinerea Moscovei in procesul de instrainare fata de Occident si o eventuala detensionare a situatie din Afganistan dupa retragerea trupelor NATO.
Fiecare din aceste puncte este in masura sa atraga atentia analistilor occidentali asupra dezvoltarii SCO, dar, in acelasi timp, marcheaza o noua etapa din eternul joc al neincrederii si suspiciuniloir care se desfasoara intre Beijing si Moscova, putand sa paralizeze in cele din urma organizatia de la Shanghai.
„Primul lucru care il observi la SCO este ca sunt neintelegeri fundamentale intre China si Rusia in ceea ce priveste scopul organizatiei”, sustine Alexander Cooley, profesor de stiinte politice la Barnard College, New York.
„Rusii, in principiu, vad in SCO un instrument prin care isi pot impune o politica revizionista asupra influentei Occidentului si a Statelor Unite, in special”, mai spune profesorul newyorkez.
Pentru chinezi, SCO ramane o avangarda cu rol in asigurarea securitatii in Asia Centrala, cu scopul de a netezi calea proiectelor economice pe care Beijingul vrea sa le propulseze in regiune, printre acestea numarandu-se si ambitiosul traseu al Noului Drum al Matasii.
Viziunea Beijingului nu este insa impartasita si de Moscova, rusii preferand sa isi faca jocurile pe teme teme de securitate prin CSTO, o organizatie de securitate infiintata in 2002, alaturi de alti aliati ai Rusiei din zona Asiei Centrale, explica si Alexander Gabuev, presedinte din partea Rusiei al Programului Asia-Pacific derulat de Carnegie Moscova.
Piedicile puse intre cei doi parteneri sunt usor sesizabile, opozitia Rusiei la exercitarea influentei economice a Beijingului prin SCO fortandu-i in cele din urma pe chinezi sa lanseze Banca de Investitii in Infrastructura a Asiei.
„Fiecare propunere economica venita de la Beijing, a fost amanata si, in cele din urma, respinsa de Rusia.
Rusii se simt inconfotabil cu dominatia economica crescanda a Beijigului in regiune, de aceea si-au lansat si propria versiune de bloc economic: Uniunea Economica Eurasiatica”, considera profesorul Cooley.
Inclusiv propunerea Chinei de a dezvolta o zona de liber schimb in cadrul SCO a primit un raspuns negativ, dar aceasta situatie ar putea fi remediata de Beijing prin initierea traseului comercial Noul Drum al Matasii.
„China a dorit cu siguranta o zona de liber schimb in SCO. Rusia si alte tari se tem insa de o invazie de bunuri chinezesti ieftine si au creat Uniunea Eurasiatica, in care China nu a fost invitata.
Este posibil ca Drumul Matasii sa include o componenta de liber schimb, dar deocamdata nimeni nu stie cum va fi implementat proiectul, asa ca stam si asteptam”, spune si Gabuev.
Accentul pus in ultima perioada de Moscova pe importanta SCO in regiunea eurasiatica este generat de lipsa de optiuni a Kremlinului in acest moment.
Tensiunile inregistrate intre Moscova si Occident l-au fortat pe Vladimir Putin sa se reorienteze spre Asia, pentru a demonstra ca are si alte optiuni de colaborare internationala in afara relatilor cu SUA si UE.
„In viitorul apropiat nu se intrevede o revenire la situatia de dinainte de criza din Ucraina. De fapt, cand pivotezi spre Asia, te intorci direct spre China”, considera Gabuev.
SCO pare sa fi ramas singura optiune pentru presedintele rus de a dezvolta relatii internationale intr-o organizatie neafectata inca de influenta Occidentului.
In 2005, o aplicatie depusa de SUA pentru a deveni observator in cadrul organizatiei a fost respinsa de cele sase state membre.
In schimb, noua introducere in familia SCO a Indiei si Pakistanului reflecta ca atat Beijingul, cat si Moscova au tinut sa isi impuna punctul de vedere.
In martie, presedintele Xi Jinping tocmai a incheiat un parteneriat de 45 de miliarde de euro cu Pakistanul pentru derularea unor investitii de infrastructura care sa deschida drum Chinei catre Oceanul Indian.
In acelasi timp, India este unul dintre partenerii constanti ai Rusiei inca de acum 45 de ani, chiar daca in acest moment relatiile comerciale dintre cele doua tari nu evolueaza la un nivel ridicat.
Insa, o eventuala intrare a Pakistanului in noul bloc estic de putere ar fi fost greu digerabila pentru India, din cauza rivalitatilor inregistrate intre New Delhi si Islamabad, ca si intre India si China.
Cu doua tabere completate de puteri antagoniste din Eurasia, analistii asteapta sa vada in ce masura SCO va reusi sa faca fata provocarii de a fi un bloc politico-economico-militar functional.
„Atat in cercurile academice, cat si in afara acestora, exista o curiozitate mare despre cum ar putea sa arate o organizatie internationala neoccidentala puternica si daca va reusi sa fie eficienta in atingerea scopurilor”, spune profesorul Cooley.
Discuții despre această postare