Amenzi mai mici decât cele existente și o aplicare mai frecventă a legii pentru infracțiunile considerate cu risc scăzut, dar și sancțiuni severe pentru cele considerate deosebit de periculoase pentru producerea de accidente rutiere, cum ar fi încălcarea culorilor roșii și a STOP-ului, depășirea vitezei, depășirea neregulamentară sau conducerea sub influența alcoolului vor fi incluse în noul Cod Rutier (KOK), care a fost prezentat vineri de conducerea Ministerului Infrastructurii și Transporturilor în Consiliul de Miniștri și care urmează să fie afișat în curând pentru consultare publică.
Este de menționat că, sub noul Cod Penal, trecerea pe roșu a semaforului a fost inclusă printre încălcările care sunt pedepsite și cu închisoarea, în cazul în care există implicare într-un accident rutier.
În noul Cod de Circulație, care se află în curs de revizuire din 2019, adică de cinci ani, s-a realizat o raționalizare și reformare a pedepselor cu scopul ca acestea să nu aibă un caracter punitiv. Scopul este conformarea conducătorilor auto, impunerea unor pedepse echitabile care să corespundă periculozității fiecărei încălcări, dar și asigurarea încasării amenzilor, un aspect în care sistemul actual are deficiențe semnificative.
În reglementarea propusă, așa cum a fost anunțat de mai multe ori, schimbă și filozofia Codului de Circulație, care nu a fost modificat din 2007, deoarece acum va fi pedepsit conducătorul auto vinovat și nu automobilul. Astfel, conform informațiilor, se vor reduce drastic încălcările în care se va proceda la retragerea documentelor de circulație ale vehiculului, iar în multe cazuri se va reține doar permisul de conducere. În acest mod, pedeapsa va afecta doar pe conducătorul auto vinovat și nu va scoate din circulație vehiculul, care ar putea să servească și altor membri ai aceleiași familii.
Pedepsele, conform noului Cod de Circulație, vor viza în principal pe conducătorul auto și vor fi proporționale cu încălcările, bazate pe clasificarea acestora în funcție de periculozitatea lor, în special:
- pentru cele care pot provoca un accident grav (de exemplu, trecerea pe roșu la semafor, viteza excesivă sau depășirea neregulamentară, conducerea sub influența alcoolului),
- pentru încălcări mai puțin periculoase (de exemplu, parcare ilegală) și
- pentru încălcările administrative (de exemplu, conducerea fără a avea la bord documentele legale). O atenție specială este acordată utilizatorilor vulnerabili ai drumului (pietoni, transportul copiilor, etc.) care au nevoi crescute de siguranță.
Codul de Circulație revizuit, așa cum indică totul, va păstra clasificarea încălcărilor introdusă la sfârșitul anului 2018, în funcție de periculozitatea lor în trei categorii principale plus o categorie suplimentară, aceea a comportamentului antisocial, pentru încălcări care, printre altele, sunt legate de mișcarea persoanelor cu dizabilități sau altor persoane cu impedimente. Deși această clasificare a fost deja instituită, nu a fost niciodată implementată, deoarece în ultimii șase ani nu au fost emise deciziile prevăzute pentru clasificarea încălcărilor.
Divizarea principală va include încălcările de periculozitate scăzută, medie și înaltă, iar pentru fiecare „grup” se examinează ca amenda impusă să fie unitară. În orice caz, proiectul comisiei de revizuire a Codului de Circulație nu permite repetarea încălcărilor și, prin urmare, a fost propusă o escaladare a pedepselor și amenzilor pentru comportament recidivist.
Un mare pariu rămâne, totuși, poliția rutieră, așa cum au avertizat transportologii, și acest lucru nu poate fi rezolvat doar prin modificările Codului de Circulație, deoarece cel mai important este aplicarea acestuia și în ultimii ani nu s-a realizat nicio îmbunătățire semnificativă în acest domeniu.
Acest lucru reiese și din constatările încălcărilor, care par să nu urmeze ritmul Europei. Conform datelor Consiliului European pentru Siguranța Transporturilor (ETSC), în 2020 au fost înregistrate 19,3 constatări de încălcări pentru viteză pe 1.000 de locuitori în Grecia, comparativ cu 139,7 constatări de încălcări pentru viteză pe 1.000 de locuitori în Europa. Numărul corespunzător de constatări de încălcări pentru utilizarea telefonului mobil a fost de 1,8 pe 1.000 de locuitori în Grecia și 4,4 pe 1.000 de locuitori în Europa, fără ca acest lucru să însemne că șoferii greci încalcă Codul de Circulație mai rar.
Limită de viteză de 30 km/h în orașe
În proiectul de lege propus, după ani de discuții, se pare că se introduce în cele din urmă și reducerea limitei de viteză a vehiculelor la 30 km/h în zonele rezidențiale. Acest lucru, evident, nu se va aplica pe marile bulevarde, cum ar fi Syngrou sau Kifisos, unde limita de viteză poate rămâne mai mare din motive de trafic.
Această măsură este aplicată de ani de zile în multe orașe europene și, conform transportologilor, în țări precum Grecia, cu un număr mare de utilizatori vulnerabili datorită și utilizării ridicate a motocicletelor, reducerea vitezei în zonele rezidențiale la 30 km/h nu este o opțiune, ci o necesitate. Și asta pentru că s-a dovedit că, atunci când un autovehicul se deplasează cu o viteză de 30 km/h, probabilitatea de deces sau rănire gravă a utilizatorului vulnerabil, adică a pietonului, motociclistului, biciclistului sau utilizatorului de trotinetă electrică, în caz de accident este de 20%, în timp ce dacă autovehiculul se deplasează cu 50 km/h, probabilitatea de deces sau rănire gravă depășește 80%.
Discuții despre această postare