Grecia este în default intern. Nimeni nu mai plăteşte nimic, iar economia este paralizată

După ce au înlocuit drahma cu euro, grecii s-au repezit la credite, atraşi de ratele accesibile. Criza le-a spulberat visul de a ajunge la standardele de viaţă din Italia sau Spania şi mulţi dintre ei preferă acum ca pur şi simplu să nu-şi mai plătească ipotecile, deşi unii ar avea cu ce, crezând că băncile vor confisca doar vilele celor bogaţi.

Impozitele plătite de companii în primele patru luni ale anului au plonjat cu peste 60%. Chiar guvernul preferă să nu mai dea bani furnizorilor pentru a plăti pensiile. Pensionarii care protestează în stradă sunt o forţă de temut. Spitalele de stat şi-au epuizat în luna aceasta tot bugetul pentru 2015, iar unele dintre ele sunt aprovizionate cu medicamente de către clinicile sociale.

Grecia este în incapacitate de plată in­ternă, iar pentru că banii nu circulă, economia este paralizată.

Defaulturile „strategice“, adică decizia unei persoane de a nu-şi mai plăti ratele la credite deşi ar avea resurse, au devenit un mod de viaţă în rândul clasei de mijloc din Grecia, o ţară bântuită de spectrul dezastrului financiar şi al ieşirii din zona euro.

Pentru băncile greceşti, creditele ipotecare „lăsate baltă“ de aceşti falimentari „strate­gici“ au devenit o problemă mai ales de când gu­vernul condus de formaţiunea de stânga Syriza a promis că îi va proteja de evacuări silite pe proprietarii de locuinţe cu venituri reduse.

Guvernul a devenit o verigă în lanţul de defaulturi îngheţând plăţile către furnizori. Decizia sufocă afacerile mici care domină economia şi ridică un munte de arierate, a căror lichidare va dura luni de zile. Datele asociaţiei retailerilor greci arată că în primele luni ale anului în medie 59 de firme se închi­deau şi 613 locuri de muncă erau eliminate în fiecare zi. Aproximativ 95% din cererile de credite ale firmelor sunt respinse de băncile comerciale. Multe companii mici şi mijlocii au renunţat să mai ceară bani băncilor, scrie Reuters.

Între ianuarie şi aprilie anul acesta, veniturile încasate de stat din impozitul pe profit s-au prăbuşit la 122 de milioane de euro, de la 326 de milioane de euro în urmă cu un an, notează The Wall Street Journal. Încasările totale ale statului din taxe s-au redus de la 5,2 miliarde de euro la 3,9 miliarde de euro, chiar dacă economia a crescut cu 0,4% în primul trimestru în ritm anualizat.

La sfârşitul anului trecut, grecii aveau la stat datorii din taxe neplătite de 76 miliarde de euro, acumulate în zeci de ani. Guvernul spune că majoritatea acestor datorii nu mai pot fi recuperate.

Datele băncii mondiale pentru 2013 arată că veniturile din taxe ale Greciei sunt de doar 29% din PIB, în timp ce media UE este de 37% din PIB. Evaziunea şi frauda fiscală sunt o tradiţie în Grecia. Un raport al organizaţiei antisărăcie Oxfam arată că evaziunea echivala în perioada 1999 – 2007 cu 27,5% din PIB, cea mai mare economie subterană din Uniunea Europeană de atunci.

În octombrie 2011 s-a descoperit că 109.421 de persoane care nu apăreau în recensământ primeau pensii de la stat prin principalul fond de protecţie socială. Falşii pensionari au primit în total până la 1,5 miliarde de euro. În iunie 2011, Fondul Monetar Internaţional a declarat sistemul fiscal al Greciei drept un „haos total“, notând că problema derivă din lipsa de voinţă politică. Grecia are câte un agent fiscal la 1.127 de cetăţeni. Germania are un colector de taxe la 730 de cetăţeni.

Grecia şi-a menţinut datoria publică la aproximativ 100% din PIB în deceniul de dinaintea crizei, cu 20-30 de puncte procentuale peste datoriile economiilor comparabile.

În 2011, salariile angajaţilor de la stat erau cu 130% mai mari decât cele ale angajaţilor din sectorul privat, în timp ce diferenţa medie din zona euro era de 30%.