Dezastrele rezultate din fenomene naturale vor provoca mari deplasări de populaţie, ca şi războaiele, persecuțiile civile sau teroarea autorităţilor statale. În mod normal, mişcările de civili provocate de fenomene extreme sunt considerate deplasări interne ale unui stat, având dreptul la toate garanțiile drepturilor omului prevăzute în carta ONU.
Cu toate acestea, dezastrele provocate de fenomene naturale pot forța limitele şi graniţele unui stat anume și pot trece dincolo de frontiere. În acest caz, nicio instituție internațională sau regională nu este responsabilă în mod special pentru suferința acestor oameni.
Ei sunt numiți refugiați de mediu sau de climă. Un termen care nu avea până azi temei legal în dreptul internațional al refugiaților. În plus, în cazul dezastrelor cu debut lent, cum ar fi deșertificarea, este dificil să se facă distincția între deplasarea voluntară și deplasarea forțată. Convenția de la Geneva nu recunoaște cauzele climatice pentru acordarea statutului de refugiat. Lipsa alimentelor, a apei, a sănătății sau a mijloacelor de trai nu ar fi suficientă pentru a susține o cerere de refugiat, potrivit Convenției din 1951.
Totul se va schimba de azi, potrivit unei decizii a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care va influenţa masiv lumea în anii ce vin.
Unde se vor salva oamenii care vor fugi din calea dezastrelor?
Persoanele care încearcă să scape de efectele crizei climatice care le afectează ţările, refugiaţii climatici, nu mai pot fi forţaţi să se întoarcă în ţările lor de origine de către statele în care ajung, a decis, luni, ONU prin comitetul său pentru drepturile omului, relatează CNN.
Comitetul ONU a votat împotriva cererii lui Ioane Teitiota, argumentând că viaţa sa nu este într-un pericol iminent, însă a subliniat faptul că ţările care încearcă să-i deporteze pe viitorii refugiaţi climatici le-ar încălca drepturile fundamentale.
Decizia ar putea avea un impact semnificativ pentru viitoare cazuri legate de refugiaţi climatici, având în vedere faptul că un număr semnificativ de persoane sunt forţate de fenomene extreme să plece din casele lor.
În decizia sa, comitetul ONU a citat articolele 6 şi 7 din Pactul Internaţional pentru Drepturi Civile şi Politice, care sigură indivizilor dreptul la viaţă.
„Având în vedere faptul că există riscul ca o întreagă ţară să se scufunde în ocean, condiţiile de viaţă într-o asemenea ţară ar putea deveni incompatibile cu dreptul la o viaţă demnă”, se arată în decizie. Din cauza eroziunii coastelor şi a contăminării apei potabile, Republica Kiribati ar putea deveni nelocuibilă până în 2050.
Sursa: ziaristii.com
Discuții despre această postare