Cât ”costă” democraţia? Grecia lasă de înţeles că în cazul ei preţul ar fi de circa 90 de miliarde de euro. Premierul Alexis Tsipras a pus Parlamentul elen în situaţia aproape imposibilă de a alege între colapsul statului şi acceptarea unor măsuri de austeritate mult mai dure, cerute de liderii europeni nu în schimbul unui acord, ci în schimbul posibilităţii de a obţine un nou pachet de salvare. Mai mult, jocurile politice ale premierului care a decis să organizeze un referendum pentru a demonstra Europei că nu va accepta austeritatea pentru că poporul nu o doreşte nu au făcut altceva decât să îi determine pe liderii europeni să răspundă neaşteptat de dur. O clauză a noului acord obligă guvernul elen să se consulte şi să obţină acordul instituţiilor financiare înainte de a trimite în Parlament orice proiect de politică economică. După 17 ore de negocieri, Tsipras a ”vândut” grecilor acest acord drept un rău necesar pentru a evita ieşirea statului din zona euro. Noile condiţii şi votul de miercuri din Parlamentul elen ar putea duce, însă, şi la o nouă aranjare a forţelor din politica elenă, o variantă vehiculată de presa străină fiind cea a unui nou guvern condus tot de Tsipras, dar cu susţinerea opoziţiei.
Oferta făcută de liderii europeni la summit-ul care a avut loc la finele săptămânii trecute la Bruxelles nu este o ofertă în adevăratul sens al cuvântului, este mai mult o promisiune a unei oferte. Acordul încheiat luni dimineaţa include o serie de condiţii pe care autorităţile elene trebuie să le îndeplinească înainte ca instituţiile financiare internaţionale să decidă dacă vor acorda sau nu Greciei un nou pachet de sprijin financiar, în valoare de 82-86 de miliarde de euro.
Mai exact, este vorba despre adoptarea unor reforme fiscale (creşterea TVA-ului şi lărgirea bazei de impozitare), adoptarea unei reforme a pensiilor şi introducerea ”tăierilor automate de cheltuieli în cazul unor deviaţii de la ţinţele ambiţioase de surplus primar”, măsuri ce trebuie aprobate de Parlament până la 15 iulie. Totodată, până pe 22 iulie, Parlamentul mai trebuie să adopte Codul de procedură civilă, dar şi o directivă europeană privind sistemul bancar.
”Imediat şi doar după implementarea legală a măsurilor menţionate mai sus, precum şi a sprijinului parlamentar grec pentru toate angajamentele incluse în acest document, verificat de Instituţii şi de Eurogrup, poate fi luată o decizie de a acorda Instituţiilor un mandat de a negocia un Memorandum de înţelegere”, se arată în declaraţia oficială făcută de liderii europeni în urma summit-ului.
Ce urmează pentru Grecia
Astfel, dacă Parlamentul va adopta aceste măsuri, miercuri, pe 15 iulie, următorul pas este votul din statele membre ale zonei euro, ce ar urma să aibă loc în perioada 16-17 iulie. Decizia de a acorda un nou sprijin financiar Greciei va trebui să fie adoptată doar de parlamentele statelor zonei euro care vor contribui cu fonduri suplimentare la pachetul de salvare financiară a Greciei.
De menţionat este faptul că în prezent este o perioadă de vacanţă parlamentară, prin urmare senatorii şi deputaţii europeni vor trebui convocaţi la o sesiune extraordinară pentru a aproba ajutorul pentru Grecia, în condiţiile în care pe 20 iulie, statul elen are de achitat o tranşă de 3,5 miliarde de euro Băncii Centrale Europene (BCE), la care se mai adaugă şi suma de 1,2 miliarde de euro pe care nu a achitat-o Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi care a declanşat intrarea statului în faliment tehnic.
Cui datorează Grecia bani
Sursă: Barclays
Înţelegerea de luni trebuie să fie adoptată de cel puţin şapte parlamente, în contextul în care există multă reticenţă în ceea ce priveşte sprijinirea Greciei, notează Bloomberg.
Bundestag-ul german va vota vineri, cancelarul Angela Merkel precizând că pachetul va fi adoptat. Printre statele care vor organiza sesiuni extraordinare se mai numără Olanda, Slovacia, Austria şi Finlanda.
Grecia a pierdut
Acţiunile premierului Alexis Tsipras au stârnit nemulţumiri în rândul liderilor europeni, astfel încât acordul obţinut acum este mult mai dur decât cel oferit la negocierile anterioare.
Frustrarea europenilor a fost alimentată şi de sentimentul că au fost ”luaţi peste picior” de Tsipras care, după ce părea că este de acord cu condiţiile discutate la summit-ul de pe 26 iunie, şi-a schimbat poziţia în drum spre casă, organizând un referendum şi cerându-le grecilor să respingă austeritata, notează Bloomberg.
Aceste acţiuni au avut ca rezultat o serie de măsuri noi incluse de creditorii internaţionali pe lista angajamentelor cerute Greciei în schimbul unui nou împrumut. Printre acestea se numără vânzări masive de active guvernamentale în valoare de 50 de miliarde de euro, dar şi o decizie controversată ce implică cedarea unei părţi a suveranităţii statului elen.
Krugman: Acest acord trădează proiectul european
Paul Kurgman, laureat al premiului Nobel pentru Economie, notează într-un comentariu din New York Times că şi dacă Tsipras ar fi nebun, şi dacă europenii ar fi vrut să înlăture Syriza de la putere, şi dacă ar fi vrut să dea afară Grecia din zona euro, ”chiar dacă toate acestea ar fi adevărate, cererile Eurogrupului sunt nebuneşti”.
”Merg dincolo de dur, pe teritoriul distrugerii răzbunătoare şi completă a suveranităţii naţionale, fără nicio speranţă de uşurare. Este, probabil, menită să fie o ofertă pe care Grecia nu o poate accepta. Chiar şi aşa, este o trădare grotescă a principiilor întregului proiect european”, scrie Krugman.
Liderii europeni îi cer lui Tsipras să prezinte orice proiect legat de ”capitolele relevante” în timp util creditorilor internaţionali care nu doar că au un rol consultativ, ci trebuie să îşi dea acordul înainte ca aceste proiecte să fie supuse votului din Parlamentul elen.
Sursă: Declaraţie Eurogrup
De altfel, în declaraţia oficială a Eurogrupului, liderii europeni notează că există îngrijorări serioase legate de politicile economice ale executivului elen din ultima perioadă, politici care ar naşte temeri cu privire la sustenabilitatea datoriei publice a Greciei.
”Exisă îngrijorări serioase cu privire la sustenabilitatea datoriei Greciei. Acest lucru este o urmare a relaxării politicilor în ultimele 12 luni, care a rezultat în recenta deteriorare a climatului macroeconomic şi finaciar local”, se arată în declaraţia oficială.
Evoluţia datoriei publice a Greciei, exprimată ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) al statului
Sursă: bloombergview.com
Cum a încercat Tsipras să vândă eşecul
Premierul Alexis Tsipras, votat în urmă cu şase luni după ce a promis că va pune capăt austerităţii şi va restabili ”demnitatea” poporul grec, a acceptat un acord de salvare oneros, argumentul său fiind că putea fi şi mai rău de atât.
După o ”bătălie dură”, Grecia a reuşit să opţină restructurarea datoriilor şi ”un pachet de creştere”, a spus Tsipras în urma negocierilor din noaptea de duminică spre luni, adăugând că principalul său obiectiv a fost menţinerea statului elen în zona euro.
”Am avut de luat decizii grele, am fost puşi în faţa unor dileme grele. Ne-am asumat responsabilitatea acestor decizii pentru a împiedica implementarea unor obiective extreme – cele cerute de cele mai conservatoare forţe din Uniunea Europeană”, a declarat premierul elen.
Ministru elen: Acordul este inacceptabil
Pachetul ”negociat” de Tsipras a fost primit cu nemulţumire de unii dintre colegii săi de partid.
Panagiotis Lafazanis, ministrul elen al Energiei şi liderul platformei de stânga a partidului Syriza, a declarat într-un comunicat de presă că acordul este ”inacceptabil”. Lafazanis este de părere că acesta ”anulează mandatul popular şi mândrul <<NU>> ales de greci la referendum”.
”Aşa-numiţii noştri parteneri, conduşi de establishmentul german, s-au purtat faţă de noi de parcă am fi colonia lor, iar ei nu ar fi mai mult decât şantajişti brutali şi asasini economici”, a spus el, citat de Guardian.
Unitatea coaliţiei
În acest context, votul din Parlament, de care depinde continuarea discuţiilor cu partenerii europeni în vederea obţinerii unui nou împrumut, se anunţă unul dificil.
”Încrederea trebuie să fie reconstruită. Autorităţile elene trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru ceea ce au convenit aici politic”, a îndemnat cancelarul german Angela Merkel în urma summit-ului.
Syriza are 149 de scaune dintre cele 300 ale legislativului elen. La acestea se mai adaugă cele 13 mandate deţinute de partenerii de coaliţie, Partidul Grecilor Independenţi. Liderul acestuia a scris duminică pe Twitter ”destul, a fost de ajuns”, ridicând temeri cu privire la o posibilă ieşire a partidului de la guvernare, notează Bloomberg.
Pe de altă parte, Tsipras nu are nici măcar susţinerea parlamentarilor săi.
”O remaniere guvernamentală este în cărţi, probabil cu Tsipras prim-ministru şi sprijin din partea partidelor de opoziţie”, este de părere George Pagoulatos, profesor de politici europene la Universitatea de Economie şi Afaceri din Atena. Peste 30 de parlamentari ai facţiunii de stânga din cadrul Syriza l-ar putea abandona pe premier, susţine el.
Ce ar urma să primească Grecia
Dacă totul merge bine, Grecia ar urma să primească un împrumut în valoare de circa 86 e miliarde de euro. Cea mai mare parte a acestor bani, respectiv 77%, vor veni de la Mecanismul European pentru Stabilitate (MES), fond ”alimentat” de statele membre ale zonei euro. Diferenţa de circa 16 miliarde de euro va fi acoperită de Fondul Monetar Internaţional (FMI).
Sursă: Financial Times
Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a recapitaliza băncile greceşti şi pentru plata datoriilor şi a dobânzilor aferente datoriei pubice a Greciei.
Atena va trebuit totodată să infiinţeze Fond de garantare de 50 de miliarde de euro, bani ce vor strânşi prin privatizarea şi vânzarea activelor statului, printre care şi insule greceşti. Anul trecut, 20 de insule greceşti au fost la vânzare, potrivit Business Insider.
Jumătate din această sumă va fi folosită pentru a restitui banii folosiţi pentru recapitalizarea băncilor, iar cealaltă jumătate pentru scăderea datoriei publice.
Discuții despre această postare