Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, care constată că eșecul unui guvern de a combate schimbările climatice reprezintă o încălcare a drepturilor cetățenilor săi, este considerată un punct de referință pentru cadrul juridic european.
Într-o decizie fără precedent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (ECHR) a stabilit un nou precedent juridic pe continent, constatând că incapacitatea guvernelor de a implementa măsuri eficiente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră constituie o încălcare directă a drepturilor fundamentale ale cetățenilor. Această hotărâre istorică, salutată de comunitatea juridică și politică europeană, deschide calea pentru viitoare acțiuni legale ce vizează protecția mediului și drepturile umane în fața crizei climatice.
Aceasta este prima dată când o instanță judiciară internațională de acest calibru intervine în mod explicit în disputa privind schimbările climatice, punând presiune semnificativă asupra liderilor politici să își asume responsabilitatea. Decizia ECHR servește ca un semnal de alarmă, evidențiind necesitatea unei acțiuni urgente și coordonate la nivelul politicilor de mediu.
Cazul a fost adus în fața Curții de KlimaSeniorinnen, un grup de aproximativ 2.000 de seniori elvețieni care a contestat inacțiunea guvernului elvețian în fața schimbărilor climatice. Aceștia au argumentat că politicile insuficiente ale Elveției în materie de climă îi expun pe membrii lor unor riscuri semnificative pentru sănătate, în contradicție cu angajamentele asumate prin Acordul de la Paris. Această decizie semnificativă subliniază importanța adherării la standardele internaționale și necesitatea de a plasa drepturile omului în centrul politicii climatice globale.
Judgment Verein KlimaSeniorinnen Schweiz and Others v. Switzerland – Violations of the Convention for failing to implement sufficient measures to combat climate changehttps://t.co/9yp2paHV4I#ECHR #CEDH #ECHRpress pic.twitter.com/q7DE9m81IZ
— ECHR CEDH (@ECHR_CEDH) April 9, 2024
Cazul a fost în centrul atenției în sistemul judiciar elvețian timp de ani de zile, escaladând până la nivelul suprem de judecată și, în cele din urmă, ajungând în sălile Curții Europene a Drepturilor Omului (ECHR), unde cetățenii au primit în final dreptate.
Judecătorii de la Strasbourg au decis aproape în unanimitate, cu un scor de 16 la 1, că autoritățile elvețiene au eșuat în a proteja cetățenii „de consecințele extreme ale schimbărilor climatice asupra vieților lor, sănătății, bunăstării și calității vieții lor”, nefiind capabili să îndeplinească obiectivele climatice la care s-au angajat.
Baza deciziei lor a fost Articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, interpretând că acesta include dreptul la protecție eficace a cetățenilor împotriva efectelor schimbărilor climatice. Deși Articolul 8 nu menționează explicit schimbările climatice, Curtea, în cazuri anterioare legate de industrie și gestionarea deșeurilor, a stabilit deja un precedent folosind acest articol pentru a determina că statele au responsabilitatea de a menține un mediu sănătos pentru cetățenii lor.
Astfel, extinzând domeniul de aplicare al Articolului 8, au stabilit că guvernele au datoria de a lua măsuri pentru a preveni efectele previzibile ale schimbărilor climatice asupra cetățenilor, recunoscând, de asemenea, rolul legislației internaționale, în acest caz Acordul de la Paris privind clima, în determinarea acțiunii adecvate a statului împotriva schimbărilor climatice.
Anunțul acestei decizii istorice a avut un impact major în cercurile juridice europene și în rândul organizațiilor activiste. Este evident că statele europene au aceleași obligații ca și Elveția, conform Convenției Europene a Drepturilor Omului, și, prin urmare, sunt supuse acelorași cerințe pentru protecția sănătății și calității vieții cetățenilor lor.
⚖️European countries, take note: The @ECHR_CEDH ruling extends beyond Switzerland.@KlimaSeniorin's win means that all countries must come up with science-based climate targets that are aligned with the 1.5 C limit.
— Center for International Environmental Law (@ciel_tweets) April 9, 2024
It's time for decisive #ClimateAction!https://t.co/05ILHMDq4a
„Faptul că instanța a decis în mod clar că criza climatică constituie o criză a drepturilor omului are o importanță uriașă. Este o decizie istorică”, a subliniat avocata Joy Chaudhuri de la Center for International Environmental Law, prezentă la procedură. A evidențiat că decizia va avea un impact în întreaga Europă și în cazurile juridice viitoare.
„Curtea a deschis calea pentru cazurile climatice și a confirmat că schimbările climatice reprezintă clar o problemă relevantă pentru ECHR”, a adăugat prin postarea sa Corina Heri, cercetătoare specializată în drepturile omului și schimbările climatice.
Se estimează că alte șase cazuri majore legate de climă, implicând guvernele Austriei, Germaniei, Italiei și Norvegiei, așteaptă să fie judecate de ECHR și acum ar putea fi influențate de noile precedente stabilite de această decizie recentă.
Today's European Court of Human Rights' judgment in the climate case KlimaSeniorinnen v. Switzerland is historic.
— ENNHRI (@ennhri) April 9, 2024
It's a huge step in ensuring effective protection of #HumanRights against climate harms.
See our view👇& 3rd-party intervention in the case: https://t.co/SZE1Ay0POM pic.twitter.com/CMJr5kKjy8
Pentru activiști, aceasta reprezintă o alarmă de trezire într-o perioadă în care temperatura în Europa este în continuă creștere, aducând tot mai frecvent fenomene meteorologice extreme.
Conform serviciului european Copernicus Climate Change Service, luna martie a acestui an a fost cea mai caldă înregistrată vreodată pe planetă, dar și în Europa în special, marcând un deceniu consecutiv de temperaturi mai ridicate decât normal. Astfel, media temperaturilor rămâne peste pragul de încălzire globală de 1,5 grade Celsius, pe care Acordul de la Paris încearcă să îl „prindă” pentru a limita efectele de seră.
Anul 2023 a fost deja cel mai cald an pentru întreaga planetă de când au început înregistrările meteorologice în 1850, intensificând frecvența și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme. Și, din păcate, previziunile nu sunt mai încurajatoare nici pentru acest an!
Discuții despre această postare