Toate scenariile posibile pentru rezultatul conflictului militar din Orientul Mijlociu se află pe masa la Maximou și a miniștrilor responsabili, care vor fi probabil chemați să gestioneze consecințele multiple ale unui conflict prelungit și extins.
Înalți oficiali guvernamentali recunosc că, dacă războiul durează mult timp și punctele de tensiune se extind, atunci toată planificarea care a fost făcută va fi anulată. Acest lucru se datorează faptului că bugetul pentru 2024, care ar trebui să fie adoptat până la sfârșitul anului, se bazează pe o serie de previziuni optimiste, care, însă, riscă să fie contrazise de evoluții.
Potrivit acelorași surse, cel mai important aspect al întregului plan este evoluția prețurilor la petrol și gaze. Planificarea fiscală a guvernului identifică prețul petrolului la 80 – 82 de dolari pe baril și prețul gazelor la 40 de euro pe megawatt/oră la Bursa de la Amsterdam.
Cu toate acestea, prețul petrolului a depășit deja 92 de dolari pe baril, în timp ce gazul natural a depășit bariera de 50 de euro pe megawatt-oră, înregistrând mari suișuri și coborâșuri.
„Dacă prețul petrolului va depăși pragul de 100 de dolari pe baril, un scenariu care nu mai este improbabil, atunci consecințele vor fi multiple”, recunosc surse guvernamentale de rang înalt. Nu este o coincidență faptul că premierul Mitsotakis a lăsat deja deschisă posibilitatea de a acorda un sprijin suplimentar pentru gospodăriile vulnerabile ( așa cum a scris iEidiseis.gr în urmă cu două zile) în cazul în care costurile energiei vor crește vertiginos. Aceasta nu va fi însă singura povară asupra bugetului, întrucât, dacă prețul combustibililor va continua să crească, va trage în jos și cheltuielile publice.
Costurile energiei și inflația
Cea mai mare temere a guvernului este însă că inflația va crește din cauza majorării costurilor energiei. Prețurile rafturilor au atins un „plafon”, iar o eventuală nouă creștere a prețurilor la combustibili va crește dramatic costul vieții pentru gospodării.
O altă consecință asupra economiei poate veni din partea turismului, deoarece, în cazul unui război generalizat în Orientul Mijlociu, se va crea un climat de insecuritate în întreaga Europă și o recesiune a economiilor europene și, prin urmare, a cetățenilor săi.
Anxietatea legată de fluxurile de refugiați
Neliniștea din Maximou este evidentă și în ceea ce privește posibilele fluxuri mari de refugiați, dacă va avea loc un exod în masă al palestinienilor din Fâșia Gaza. Guvernul încearcă să sporească securitatea la graniță, însă, dacă cetățenii uneia dintre cele mai dens populate zone din lume vor fi forțați să părăsească teritoriile lor, menționând că principala poartă de ieșire este Egiptul, va fi foarte dificil să îi oprească.
-Există, de asemenea, îngrijorare cu privire la riscul unor atacuri teroriste, poliția elenă și Serviciul Național de Informații fiind în contact permanent și în strânsă cooperare cu toate serviciile de securitate din țările europene, iar acestea au întărit deja măsurile de securitate a tuturor obiectivelor posibile din Grecia.
Și, bineînțeles, criza războiului din Orientul Mijlociu și implicarea directă a președintelui turc Erdogan în aceasta, încețoșează peisajul relațiilor greco-turce, într-un moment în care pașii dialogului greco-turc ar fi trebuit să evolueze.
Discuții despre această postare