Deosebit de îngrijorătoare sunt cifrele referitoare la suprafețele arse din regiunea Attica – În 7 ani, 12 incendii majore au ars peste 600.000 de hectare
Rezultatele meteo.gr din analiza actualizată a suprafețelor arse în urma incendiilor de pădure din regiunea Attica din ultimii șapte ani, adică din 2017 până în prezent, sunt foarte îngrijorătoare.
Mai exact, pe baza datelor, din 2017 până la 25 august 2023, 12 incendii majore au ars peste 600.000 de hectare, potrivit rapoartelor Serviciului de cartografiere rapidă Copernicus și Observatorului european al incendiilor forestiere (EFFIS).
Suprafața totală a regiunii Attica (excluzând zona Troizinia, insulele și prefectura) este de 2.500.000 de hectare, astfel că în ultimii 7 ani 25% din suprafața totală a fost afectată de incendii de pădure. În Regiunea Attica, suprafața zonelor forestiere este de aproximativ 1.230.000 de hectare, iar în ultimii 7 ani au ars 405.000 de hectare de pădure, adică 33% din suprafața forestieră.
meteo.gr publică și un tabel care arată numărul de hectare arse pe an din 2017 până în prezent.
În special, în 2017, 30.000 de hectare au ars în incendiile din Kalamos.
În 2018, 68.800 de acri au fost arși în incendiile de la Kineta și Mati.
În 2021, în incendiile din Munții Gerania, Varybobi, Keratea și Vilia au ars 253.700 de acri.
În 2022, 32.600 de acri în Glyfada și Penteli au ars până la cenușă.
Anul acesta este un an deosebit de dificil. Până la 25 august, 215.600 de acri au ars în timpul incendiilor din Kouvaras, Dervenochoria și Parnitha.
Este necesară o redefinire a strategiei de gestionare.
Potrivit meteo.gr, datele pentru Attica demonstrează, în esență, necesitatea unei redefiniri cuprinzătoare a strategiei de gestionare a incendiilor forestiere în Grecia.
În special, gestionarea incendiilor forestiere necesită o abordare integrată care să includă cunoștințe de ultimă oră din diferite științe, inclusiv pirometeorologie.
Apariția incendiilor de pădure extreme implică cuplarea, interacțiunea dintre foc și atmosferă, astfel încât este imposibil să se elaboreze orice strategie de gestionare fără contribuția activă a cunoștințelor meteorologice. În același timp, condițiile meteo-incendiu determină dacă și când combustibilii forestieri vor deveni combustibili, influențând, de asemenea, caracteristicile propagării și comportamentului incendiului.
Rețelele de observare, cum ar fi rețeaua de stații meteorologice automate din cadrul unității METEO/E.A.A., pot avea o contribuție importantă la o strategie de gestionare integrată și bazată pe știință a incendiilor de pădure din Grecia.
Discuții despre această postare