Proiectul de lege al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, a cărui axă principală este transpunerea în legislația națională a Directivei europene 2019/1152 „privind condițiile de muncă transparente și previzibile”, se îndreaptă spre consultare publică în următoarele ore.
Potrivit ministerului, inițiativa legislativă urmărește consolidarea drepturilor lucrătorilor, combaterea eficientă a muncii nedeclarate și subdeclarate și reducerea birocrației pentru întreprinderi.
Potrivit informațiilor, printre principalele prevederi ale viitorului proiect de lege se numără următoarele:
Angajatorii sunt obligați să își informeze angajații în timp util, în scris sau pe cale electronică, cu privire la elementele esențiale ale raportului lor de muncă și la orice modificare a condițiilor de muncă.
În același timp, proiectul de lege reglementează chestiunea formelor flexibile de angajare și stabilește un cadru de protecție pentru a preveni abuzul de aceste forme specifice de angajare.
Conform directivei UE, în cazul în care programul de lucru este în întregime sau în mare parte imprevizibil, angajatorul trebuie să informeze angajatul despre acest lucru:
(1) principiul conform căruia timpul de lucru este variabil, numărul de ore plătite garantate și remunerația pentru munca prestată în plus față de aceste ore garantate,
(2) orele și zilele de referință în care lucrătorul poate fi obligat să lucreze; și
(3) perioada minimă de preaviz pe care lucrătorul trebuie să o primească înainte de începerea unei misiuni.
Se propune, de asemenea, o dispoziție care să ofere lucrătorului posibilitatea de a lucra concomitent, în afara programului său de lucru, așa cum prevede legislația europeană.
Cu toate acestea, după cum a clarificat deja Ministerul Muncii și Protecției Sociale, aceasta nu oprește în niciun caz aplicarea Decretului 88/1999 privind perioadele minime de odihnă, care este o lege supranațională și în care se precizează în mod expres că, pentru fiecare perioadă de 24 de ore, perioada minimă de odihnă nu poate fi mai mică de 11 ore consecutive, care continuă să se aplice fiecărui angajator pentru care lucrează angajatul.
În același timp, proiectul de lege va prevedea o durată maximă a perioadei de probă, care va fi redusă de la 12 luni, cât este în prezent, la șase luni.
Chiar dacă relația de muncă este pe durată determinată, durata perioadei de probă va fi proporțională cu durata preconizată a contractului și cu natura muncii, în timp ce, dacă un contract este reînnoit pentru același post și aceleași sarcini, nu este necesară o nouă perioadă de probă pentru relația de muncă.
În plus, în conformitate cu directiva comunitară, va exista posibilitatea, în mod excepțional, de a prelungi perioadele de probă în cazurile în care acest lucru este justificat de natura muncii sau este în interesul lucrătorului, în timp ce, în cazurile în care lucrătorul a fost absent de la locul de muncă în timpul perioadei de probă, se poate prevedea o prelungire corespunzătoare a perioadei corespunzătoare, în funcție de durata absenței.
Ratificarea directivei europene stipulează, de asemenea, că, în cazul în care angajatorul este obligat, în temeiul legislației europene sau naționale sau al contractelor colective de muncă, să ofere salariatului o formare profesională care să îi permită să efectueze munca pentru care este angajat, această formare va fi oferită gratuit, va fi contabilizată ca timp de lucru și, dacă este posibil, se va desfășura în timpul programului de lucru.
În plus, proiectul de lege va include dispoziții de reducere a birocrației pentru întreprinderile care aleg să implementeze cardul digital de locuri de muncă.
În plus, fără a împiedica dreptul la grevă, se va stabili ca infracțiune penală ocuparea intrărilor în locurile de muncă în timpul unei greve sau obstrucționarea lucrătorilor care doresc să lucreze.
În cele din urmă, o dispoziție legislativă propusă va înăspri amenda pentru munca nedeclarată. În special, se introduce o amendă de 10 500 EUR pentru angajatorii care, în urma unei inspecții efectuate de Autoritatea independentă de inspecție a muncii, se constată că au subdeclarat un lucrător. Altfel spus, aceștia declară că un angajat lucrează patru ore când, de fapt, acesta lucrează opt ore.
Discuții despre această postare